“Stânca Mare"

Celebra “Stâncă Mare",un simbol viu al luptei consecvente dusă de membrii Mişcării Ecologiste din Moldova pentru salvarea patrimoniului natural naţional. O primă încercare pentru protejarea recifelor coraliere de aici, a fost făcută în anii 1983-85 când, la cererea membrilor viitoarei Mişcări Ecologiste din Moldova, Guvernul fostei RSSM, pentru prima dată în istoria sa, şi-a anulat decizia de valorificare a calcarului de la Stânca Mare. Îmbrăţişată din trei părţi de râuleţul Camenca, această “fortăreaţă” naturală a fost populată de oameni în epoca de piatră. În present aici şi-au găsit refugiul plante de stepă primară, animale rare.

Reciful Coralier Cobani

Reciful coralier Cobani,menţionat în literatura ştiinţifică încă în anul 1833. În anii 70-80 a fost valorificat de om. Aici au fost depozitate circa un milion de metri cubi de deşeuri (moluză) apărute în urma extragerii calcarului, în prezent au ramas mai puţin de un sfert. Astăzi reciful reprezintă o găoace goală, în care poate fi studiată structura internă a recifului.

"Suta de Movili"

Urmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de „Suta de Movile”, ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta, peste 3500, ocupind o suprafata de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km si 2,3 km. Inaltimea lor variaza intre 1,5 si 30,5 m. (ultima numita „Movila Tiganului” ) si sunt dispuse paralel cu lunca Prutului. Prima atestare documentara a acestui peisaj o gasim in 1716, in cunoscuta lucrare „Descrierea Moldovei”, a lui Dimitrie Cantemir, care il numeste„Centum monticulli”. In anul 1927 s-a facut pentru prima oara o cercetare si o descriere detailata a complexului, pentru a explica formarea acestor movile. Unii savanti constata ca „Suta de Movile" este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate intr-un numar atit de mare recife submarine ale Marii Mediteraneene - bazin de apa tertiar, ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani in urma teritoriul de azi al Republicii Moldova. Alti savanti considera ca movilele s-au format datorita alunecarilor de teren si prabusirilor care s-au produs, detasind repetat, sub forma de valuri, pachete de roci mobile ce constituiau initial versantul terasei Prutului, iar inundatiile sezoniere ale Prutului au modelat periodic movilele dindu-le forma respectiva. Aceasta ordonare a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la civilizatiile demult apuse. Sustinute de citeva descoperiri arheologice, ele au creat mituri ca ar fi in totalitate morminte ale geto-dacilor. Bastinasii cred ca movilele sint ridicate demult, „de pe vremea turcilor, cind a fost o batalie prin aceste locuri”. Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea ca ele sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat in toate aspectele sale. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica si cea din precipitatii atmosferice, formind pe alocuri mici lacuri. Pe teritoriul unde sint amplasate movilele si-au gasit refugiul si multe specii de plante deosebit de rare: ruscuta de primavara, tartanul sau varza tatareasca, deditelul, stinjeneii, diverse specii de in, garofitele de cimp, zambila, etc. Incepind cu primele flori timide prevernale si pina in zilele toride de iulie, multimea plantelor de stepa infloresc esalonat, oferind in fiecare zi noi culori, noi aspecte, bucurind ochiul si sufletul cu farmecul lor. Pe malul sting al Prutului de Mijloc, „Suta de movile” va asteapta vizita in fiecare anotimp. Nu ezitati sa dati curs acestei invitatii si veti purta in suflet, pentru totdeauna, suvenirul imaginii unui monument al naturii cu valoare de unicat pe intreg mapamondul.

Satul Cobani

Situat la cca 200 km de Chisinau, satul Cobani, conform ultimelor investigatii istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentara de pe teritoriul Republicii – anul 1374, pe cind se numea Zubreuti. Linga acest sat, de-a lungul Prutului, isi are inceputul unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din tara: sirul toltrelor, formatiune specifica zonei Prutului de Sus si o prezenta unica in Europa. Savantii, acestei salbe de perle naturale, i-au spus lant de recife coraliere sau calcaroase, iar bastinasii le-au botezat “tiglaie”, insa cartile de specialitate le numeste “toltre”, cuvint preluat din limba poloneza.

“Stincile Prutului” sau “Toltrele” se afla concentrate pe o suprafata restrinsa, in bazinele riurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiste, Racovat, Ciuhur si Camenca, riuri care se varsa in portiunea Prutului de Mijloc. Desi fragmentate puternic in mai multe locuri, lanturile de recife se mai prezinta si astazi ca un organism unitar ce se intinde pe o distanta de aproape 200 km. Deci, daca ar fi sa le localizam, “Toltrele Prutului” nu se afla direct pe malul Prutului, ci in bazinele afluentilor Prutului, la o distanta de citiva km de malul sting al Prutului. Lanturile de recife calcaroase din nordul Moldovei sunt constituite din schelete de corali, moluste, scoici, alge, animale si organisme marine, care umpleau marile tropicale Tortoniana si Sarmatica acum 10-20 milioane de ani. Aceste recife basarabene au aceeasi geneza ca si marele lant coralier din Australia, numai ca cel de acolo se afla aproape in intregime sub apa, virfurile lui iesind din ocean la o inaltime de 2-5 m pe cind recifele noastre ajung sau trec cota de o suta de metri. Si toata inaltimea lor se afla pe uscat, de unde pot fi admirate in toata maretia si splendoarea lor.

La 3 km de piriul Camenca se afla un recif fragmentat in doua portiuni dezintegrate, una numindu-se “La capatul Stincii” si a doua “Stinca Mare”. Intr-o grota din aceasta din urma se gaseste o statiune umana din paleolitic si mezolitic. In straturile ei adinci de peste 5 m, au fost gasite oase de animale fosile si unelte de munca din silex. Deasupra recifului s-au pastrat urmele unei cetati din neolitic, protejata de malurile abrupte ale stincii si de un val de pamint.

Oricit ar parea de neverosimil, dar in toata Europa, de la strimtoarea Gibraltar pina la muntii Ural, numai in Moldova pot fi vazute si studiate aceste minuni ale naturii pline de mister.